Denumire:
„Competența interculturală: funcționalitate conceptual-practică”
Sumar:
În contextul postmodern, competența interculturală se impune prin necesitate și actualitate pentru cetățeanul fiecărei țări, de vreme ce procesul de globalizare se află în plină expansiune. Toate ariile curriculare actuale și cele viitoare din palmaresul curricular național vor avea în viitor educația interculturală, cu avantajele și problemele inerente ce le impune. De aceea, cadrele didactice de la toate treptele de școlaritate vor avea nevoie de pregătire continuă în domeniu, de sensibilizare și de orientare adecvată. Deși aceste deziderate nu sunt deloc noi pentru realitatea noastră, vom propune câteva demersuri didactice și culturale posibil de extrapolat la contexte educaționale.
Înscriindu-se în aria competențelor civice, alături de cele personale și interpersonale, competența interculturală include toate formele de comportament care permit fiecărei persoane să participe în mod eficace la viața socială și profesională, fiind legată în mod direct de bunăstarea individuală și colectivă.
Mesaje-cheie:
Competența interculturală se formează prin toate dimensiunile educației, inclusiv prin intermediul noilor educații, care răspund în mod promt la necesitățile lumii contemporane. Având la bază educarea toleranței de ordin cultural, etnic, lingvistic, social, confesional etc., educația interculturală se desfășoară pe tot parcursul școlarității obligatorii, continuând, în mod variat și contextual, de-a lungul întregii vieți.